Cecilia este colega noastra cu bucle castanii lucioase, cu ochii ca lacurile de munte, cu tinuta de domnita. Probabil ca ne-am fi obisnuit cu aspectul ei catifelat daca n-ar fi totodata si o femeie desteapta, muncitoare si amabila.
Colegii o respecta, apreciaza sau ignora, depinde de fiecare.
Cu colegele e o alta poveste. Nu reusesc s-o digere. Toata populatia feminina de pe palier, si nu numai, s-a aliat impotriva "zanei". Daca pleaca la 4, rupe usa, daca pleaca la 5, vrea sa impresioneze. Daca imbraca o fusta scurta, a iesit la agatat, daca imbraca una lunga, face pe mironosita. Daca nu ia pranzul cu noi, este anorexica, daca mananca, este bulimica.
N-au indraznit inca sa-i inventeze o relatie pentru ca are o familie frumoasa, dar nu va mai dura mult. Distractia preferata a devenit denigrarea Ceciliei.
Astazi a fost numita responsabila cu un proiect important. Pot sa jur ca doua dintre colegele mele aveau tente verzui pe fata.
”Femeile sunt de două categorii: unele sunt mai ales mame, altele iubite. Dacă le compari cu anotimpurile, femeia mamă este ca anotimpul ploilor, îți dă hrană, te potolește, îți înlătură toate lipsurile, te mulțumește prin sacrificiile sale proprii. Iar femeia iubită este ca primăvara, misterul ei e de nedestăinuit, farmecele ei sunt dulci și nelinștea ei îți trezește valuri în sânge.” Rabindranath Tagore
Asa e, asa e!
RăspundețiȘtergere