15 octombrie 2010

Copilul agresat

Copiii nostri merg la gradinita sau la scoala si nu-i putem supraveghea 24 de ore. Cum traim intr-o lume violenta, unde fiecare considera normal sa injure, sa tipe sau sa tranteasca daca este deranjat, este usor ca micutii nostri sa cada victime violentelor verbale sau chiar fizice. Agresorii pot fi colegi de aceeasi varsta sau mai mari si nu de putine ori, chiar profesori si educatori. Urmatoarea lista cuprinde semnele si simptomele prezentate de un copil gresat:
  • Este trist, apatic, retras sau, dimpotriva, nervos, agitat, agresiv. Are schimbari neasteptate de dispozitie si izbucneste in plans aparent, fara motiv.
  • Nu prezinta interes pentru mancare, nici macar pentru felurile favorite.
  • Nu doarme bine, are cosmaruri des.
  • Ia note mai mici decat in mod normal, se concentreaza greu, este nelinistit cand trebuie sa mearga la scoala, incepe sa lipseasca de la ore.
  • Pierde obiecte, cheltuie mai multi bani, vine cu hainele murdare.
Daca banuiti ca cel mic este victima unui agresor, intrebati-l direct acest lucru. Unora le este frica sa recunoasca din cauza amenintarilor primite, dar nici nu pot minti cu usurinta, asa ca, parintii pot intelege adevarul. In cazul in care banuielile dumneavoastra se adeveresc luati imediat urmatoarele masuri:
  • Duceti-l si aduceti-l de scoala, dumneavoastra sau un alt adult. Incercati sa-l conduceti chiar pana in clasa, pentru a fi vazuta de agresori.
  • Spuneti-i copilului sa stea in locuri aglomerate, eventual impreuna cu prietenii si sa incerce sa nu ramana singur.
  • Instiintati educatorul, invatatorul sau dirigintele. Fiti calma si politicoasa, nu aduceti acuze acestora, trebuie sa ii transformati in aliati, nu in dusmani.
  • Evitati sa va faceti dreptate singura. Exista posibilitatea ca parintii agresorului sa reactioneze si va alegeti cu un scandal de proportii. Lasati-i pe cei care sunt platiti  sa rezolve aceste probleme. Daca doriti sa-i comunicati ceva agresorului, trebuie sa fie de fata cel putin un cadru didactic.
  • Inscrieti copilul la un curs de autoaparare. Chiar daca nu foloseste cunostintele acumulate acolo, acestea fac foarte bine pentru moralul copilului. Un copil care stie sa se apere este rareori agresat.

7 comentarii:

  1. Un subiect destul de delicat.Si din pacate , un subiect care de multe ori se termina cu victime , in randul copiilor.Mi am propus sa nu o invat pe Daria sa fie violenta, nici eu nu am fost crescuta asa , insa mi am propus sa am o relatie deschisa cu ea si sa fie capabila sa mi impartaseasca , daca va fi cazul si astfel de experiente, fara frica .Sigur vom gasi o rezolvare , fara violenta.Insa nu toate mamele gandesc asa ....Exista mame care isi educa copiii pe principiul "ti a dat o palma , da i si tu doua " .Sper sa fie cazuri din ce in ce mai rare ..

    RăspundețiȘtergere
  2. Si exista tati care isi catalogheaza copilul drept mamaliga, daca vin loviti. Trista lumea in care traim.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cea mai buna recomandare e sa faca un curs de auto-aparare... chiar daca cand e mic nu-i va folosi foarte mult, crescand ii v-a deveni util si va va multumi (la mine asa a fost cu mama). Asta nu inseamna sa fie agresiv , doar sa invete sa se autocontroleze, sa gandeasca la rece pe moment si sa faca tot posibilul sa iasa din acea situatie (in cel mai rau caz autoapararea).

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu e rău ca părinţii şi cadrele didactice să pună un accent şi pe educaţia în spiritul evitării şi rezolvării pe cale amiabilă a conflictelor...

    RăspundețiȘtergere
  5. ZuZu, un curs de autoaparare e foarte util. Mai astept vreo 2 ani si imi duc si eu puiul.

    RăspundețiȘtergere
  6. Zina, nu e rau deloc. Din pacate, multi parinti sunt absorbiti de problemele cotidiene si omit acest aspect.

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumim pentru postarea ta ,este un subiect rupt din realitate. Din pacate traim in secolul vitezei si se intimpla tot felul de lucruri care mai de care mai ciudate .Copiii nu se mai bucura de copilarie ,profesorii nu mai au chef de scoala si nu se mai ocupa de elevi asa cum ar trebui ,parinti sint tot mai ocupati si au programe incarcate pentru a putea sa le cistige existenta ,bunicii nu pot sa se descurce cu pensiile si trebuie sa munceasca suplimentar pentru asi putea cumpara medicamentele si cele trebuinceoase . Si atunci saracuti copii cum sa-si ea un exemplu din viata ? cind totul se petrece in jurul lui cu viteza "lumini"

    RăspundețiȘtergere