Doctori

        Pentru mine doctorii sunt deasupra oamenilor obișnuiți. Informațiile pe care le dețin, capacitatea pe care au dobândit-o, de a vindeca, de a alina, merită tot respectul. Însă nu toți doctorii sunt asemenea doctorilor din mintea mea. Există cei care își respectă pacienții și sunt informații și știu să te îndrepte spre specialiști când se simt depășiți. Doctorița de familie este un asemenea doctor. O ador. Doctorița care mi-a monitorizat sarcina este și ea în capul listei cu cei care merită tot respectul. 

        Există și cei care se cred buricul pământului, minunea minunilor, experții experților. Aceștia nu consideră necesar să-și respecte pacienții. Nu te privesc, întotdeauna ochii lor sunt deasupra capului tău sau în registrul pe care-l completează. Nu catadicsesc să explice schema de tratament. Nu fac controlul complet. Sunt cu mult deasupra noastră, muritorii de rând și nu pierd nicio ocazie să o arate. Și dau rateuri.......multe. Pentru că nu ascultă, pentru că nu întreabă, pentru că se consideră atotștiutori. Mi-a fost dat să cunosc un asemenea doctor cu specializare în pediatrie. După ce mi-a consultat rapid puiul (maxim două minute a durat controlul) și m-a repezit că am îndrăznit s-o rog să se uite și în gâtul lui, m-a expediat rapid cu o rețetă indescifrabilă și cu un vărsat de vânt nedepistat, deși puiuțul avea deja câteva bubițe. Tratamentul pe care i l-a prescris pentru faringită acută, acesta a fost diagnosticul, a fost complet ineficient. 

        Am fost nevoită să merg la alt pediatru, mult mai amabil, ca să-mi confirme diagnosticul de varicelă, pe care îl bănuiam, deși nu am niciun curs de medicină, ci doar câteva cărți pentru creșterea copiilor. Dar prima doctoriță a fost prea ocupată să-mi demonstreze superioritatea ei, pentru a fi atentă la simptomele pe care încercam să i l descriu. A fost pentru prima dată când am fost tratată cu atâta lipsă de respect și , mai ales, cu atâta lipsă de profesionalism de către un doctor. Prietenii îmi spun că sunt norocoasă că am întânit doar un specimen. Eu mă gândesc că ar trebui să nu las acest comportament să treacă neobservat și să-i întăresc astfel  impresia că își poate trata pacienții cu o asemene atitudine.