Instinct parintesc

Citesc de cand printisorul meu era cat un bob de mazare. Citesc carti scrise de pediatri si carti scrise de psihologi pentru copii.

Nu ma consider dotata cu acel instict parintesc cu care se lauda multi parinti. Simt ca am nevoie de multe informatii, culese de la oameni specializati, oameni care au intrat in contact cu mii de copii, nu doar cu unul, cum este cazul meu.

Nu cred in acest instinct. Daca parintii ar fi dotati cu el, asa cum se lauda, nu ar mai exista atatia adulti nefericiti, frustrati, furiosi, violenti, etc. Din cauza acestui asa zis instinct, refuza multi parinti sa se documenteze, sa afle si alte pareri. Sau, poate, motivul este altul. Citind opinia specialistilor, ar trebui sa recunoasca ca gresesc, si nu de putine ori. Cati oameni admit ca gresesc? Putini, in concluzie, am inventat acest instinct.

Nu ma intelegeti gresit, exista acel instinct care iti spune sa sari in foc pentru a-ti salva copilul, dar ce te faci cand instinctul iti spune ca este normal "sa-l atingi", pentru ca "o cere"? Ce invata copilul din aceasta "atingere"? Ca, daca fetita din vecini ii ia jucaria, este normal s-o loveasca. Doar l-a suparat, asa cum a suparat-o si el pe mama.

Tot instinctul i-a indemnat pe mii de parinti sa-si bata copiii cu furtunul de la masina de spalat in timpul comunismului. Cica asa ieseau oameni, daca erau batuti la timp. Acesta este motivul pentru care prietena mea tresare daca cineva ridica un pic tonul la ea. Mama ei crede si acum ca a procedat foarte corect cand o trezea in lovituri.

Unde este acest minunat instinct cand punem parerea oamenilor  inaintea nevoilor propriilor adrasle? De ce nu ne semnalizeaza ca gresim cand impunem copiilor anumite comportamente, nu pentru ca ii sunt benefice ci doar pentru a inchide gura lumii?

Si atunci, cand atatia parinti au facut si fac greseli colosale in educatia copiilor, de ce sa am eu aroganta sa cred ca instinctul meu este mai bun, de ce sa-i refuz puiului meu sansa unei copilarii fericite? Doar pentru ca ma cred eu o mama excelenta si nu vreau sa invat de la altii?

Inchei cu un citat din Garabet Ibraileanu "Un singur lucru face omul fara niciun sentiment de responsabilitate; acela pe care ar trebui sa-l faca terorizat de sentimentul responsabilitatii: copii".